Una dintre cele mai frumoase amintiri de scriitor despre localurile bucurestene
Infinitea e unul dintre cele mai frumoase si mai placute locuri ascunse ale marelui oras. Sunt in aristocraticul si impenetrabilul cartier al Cotrocenilor dinspre Opera, intre Doctor Lister, biserica mare a Sfantului Elefterie, biserica mica a aceluiasi Sfant Elefterie, dar Vechi, si dealul dinspre Academia Militara, adica inima. Ei sunt in una dintre cele cateva case construite chiar sub munte, pana la celebra scara ingusta din stanga parcului. O casa ca din romanele pe care le citeam eu in liceu, din strada pana in fiecare coltisor din interior. Am trecut prin cele cateva saloane mici ca sa ajungem pe terasa, si nu stiu daca si la etaj mai au ceva. Insa vara lumea sta in gradina, desigur, si aceea din alta lume pentru cei mai multi dintre bucuresteni. E o gradina adevarata, si chiar nu aveau nevoie sa puna ciupercute de ghips printre plante, ar fi fost la fel de frumos in gradina Infinitea si in lipsa lor, fara nicio indoiala.
Infinitea e o ceainarie, au toate felurile de ceai cunoscute, cateva cafele, biscuiti si prajituri, si cred ca si… (GB – august 2018) (citeste tot)
Boemetru
Daca nu ati trecut niciodata pe la Infinitea, atunci ar fi bine sa nu ratati un astfel de loc in mare agitatie urbana din Capitala. Poate nu este un loc boem dupa toate criteriile pe care le urmarim noi, insa senzatia pe care ti-o lasa o vizita la Infinitea este intr-adevar speciala.
Infinitea este o ceainarie din cartierul Cotroceni, o zona cu stradute mici si cu case de epoca. E o zona nici foarte centrala, insa nici perifierica, dar cu putina circulatie.
Cei de la Infinitea au o casa cu etaj, o casa care pare a fi mai mult conservata decat renovata pentru ca la exterior are o tencuiala veche. La interior, Infinitea are vreo 3-4 camere in care cred ca intra vreo 30 de persoane, iar terasa din spate, acolo unde este intr-adevar spectaculos, tot vreo 30.
Mobilierul este vechi, conservat (poate chiar restaurant pe alocuri), atat in interior, cat si cel de la terasa. Designul este unul retro, cu covoare, canapele, tablouri, tapet sau chiar veioze vechi, elegante; un stil de perioada interbelica cred!
Atmosfera de la Infinitea este idilica. Cand mergi dinspre casa catre gradina cea cu multa vegetatie ai impresia ca pasesti intr-o alta lume. Este ceva ce face ca terasa de la Infinitea sa propulseze localul mult mai sus intre cele boeme. Este un amestec de vegetatie, liniste si taina. Cumva, nu te astepti ca acel loc sa existe acolo, iar saltul sa fie atat de impresionant intre interior si exterior.
Din ce am vazut, la Infinitea se mai fac si unele evenimente, in special seri de jazz sau alte mici recitaluri de muzica, cand probabil oamenii petrec timpul la comun, insa in afara de aceste momente, totul este intim. Sunt mese mici, iar clientii stau in grupuri mici.
Muzica de la Infinitea se incadreaza in lista localurilor boeme clasice: jazz, muzica clasica sau muzica frantuzeasca retro. Meniul contine foarte multe variante de ceaiuri, cateva salate si deserturi, dulciuri, cafea sau limonade. Preturile sunt in jur de 15-20 lei pentru un ceai.
Stafful de la Infinitea este tanar (25-30 ani) format atat din baieti, cat si fete. Sunt imbracati lejer, casual si nu au uniforme sau semne distinctive, de aceea nu-i poti recunoaste intre clienti decat prin faptul ca servesc la mese. Sunt prietenosi si deschisi, insa nu peste masura. Nu se cunosc cu clientii si de aceea uneori au un comportament neutru.
Cand am trecut eu pe la Infinitea erau in jur de 25 de persoane (50% femei – 50% barbati), cu varste intre 25 si 45-50 de ani. Diferentele dintre cei din acelasi grup cred ca ajungeau pana pe la 10 ani, dar in general erau cam de 5-7 ani.
Cei care vin la Infinitea sunt persoane educate, cu studii superioare din clasa medie, dar si studenti sau oameni cu joburi medii. Cu totii au un outfit casual spre office, in cateva cazuri chiar elegant sau șic (doamnele), si vin aici pentru a discuta, pentru a se bucura de un spatiu boem, un spatiu deosebit, cu poezie, idilic chiar! Nu par a discuta subiecte foarte profunde, insa probabil ca sporadic se mai nasc si discutii mai interesante, mai ales ca ambianta chiar te indeamna la asa ceva!
Consumul este mic la Infinitea, este un pretext! Distinctivitatea clientelei este si ea destul de mica, desi nu vei intalni pe oricine aici.
Sunt grupuri mici la Infinitea, de 2-3 persoane, foarte rar vezi o masa de 5-6 persoane, si nu exista relatii intre aceste grupuri; un element definitoriu pentru clientela boema.
In general, la Infinitea merg preboemii, dar si publicul mainstream. Cred ca multi sunt studenti sau corporatisti, din ce am sesizat eu si vin atat cu masina sau pe jos, dar si cu scuterele. Sincer, n-am vazut nicio bicicleta pe acolo!
In orice caz, Infinitea este unul dintre locurile in care trebuie sa ajungeti cel putin o data, intr-o zi de vara pentru a va bucura de terasa unica in felul ei. (Daniel Catoi – iulie 2018)
Infinitea - Str. Dr. Grigore Romniceanu, nr. 7 (Cotroceni)
Comentarii (1)
Bună ziua! Vin astăzi de la Infinitea, după o pauză de câțiva ani. Din păcate ceva s-a schimbat în rău aici. Personalul este nepoliticos și nu tocmai potrivit pentru domeniul ospitalității( deși mi-au menționat la telefon că este politica conducerii). Am făcut rezervarea sub „presiunea” unei minime consumații ceea ce n-a fost o problemă dar modul de a transmite asta ” suntem totuși un business și sunt clienți care trag de un ceai N ore” mi s-a părut nepoliticos. Am fost un grup măricel, de 10 persoane. Au venit două persoane sa ne preia comanda care, fie nu își notau ce ceream, fie uitau să aducă, fie încurcau comenzile noastre cu ale celor din alte saloane sau omiteau sa ne întrebe. In atmosferă plutea încordarea lor. Nu mai intru in detalii cu discuția de final, după ce am cerut nota, fiindcă este jenantă dar se vede că sunt imaturi pentru acest domeniu. Sper ca acest loc să ajungă în posesia cuiva care îi înțelege povestea și care să știe să îi redea parfumul și să aibă grijă pentru micile detalii. Vor avea atunci succesul scontat.