Restaurantele cu bucatarii fine (fine dining) din Bucuresti

Bucatarii fine, fine dining

La mancare si restaurante, Bucurestiul a ajuns din urma Europa Centrala in ultimii doi, trei ani. Se mananca la fel, sau chiar mai bine la Bucuresti decat in multe capitale si orase mari din Europa, iar numarul restaurantelor cu mancare buna, cu bucatarii fine (fine dining), raportat la numarul total de restaurante, e mai mare la Bucuresti decat la Viena, de pilda.

Cel mai bine stam la steaks si la sushi, in acest moment, care, in cateva dintre restaurantele de aici, sunt la fel ca acelea din restaurantele de top din cele mai mari capitale din lume, inclusiv in tarile lor de origine. Nu pierd ocazia sa reamintesc remarcile ambasadorilor straini la ceremonia de decernare a titlurilor castigatorilor concursului nostru anual “Topul Restocracy al Mancarurilor din Bucuresti 2018”. Atunci Ambasadorul Japoniei a spus ca “Sa nu credeti ca la Tokio sau in Japonia gasiti pe toate drumurile sushiul si sashimiul pe care le-am mancat noi in ultimele zile la Bucuresti. Doar in restaurantele si in hotelurile mari le poti gasi, si nu i-ar fi usor cuiva sa te convinga ca sunt mai bune acolo.” Si exact aceleasi cuvinte a folosit si Ambasadorul Argentinei, care a spus ca „trebuie sa platesti scump in Buenos Aires si in Argentina ca sa mananci vita pe care a gasit-o in steakhouse-urile mari din Bucuresti, si chiar si asa trebuie sa stii unde sa mergi ca sa o gasesti.”

Accesul la cele mai bune produse din Europa si din lume, odata cu dezvoltarea infrastructurii logistice din Romania, la cele mai performante echipamente de bucatarie, de asemenea, cresterea puterii de cumparare a clientilor au facut, si fac in continuare ca aceasta tendinta de egalizare a pietei consumului in restaurante din Bucuresti (si din alte orase mari, fara indoiala) cu cea din marile tari sa continue in acelasi ritm.

Bucurestiul sta foarte bine, de asemenea, la acelasi nivel cu orice capitala din Europa, la mancarea libaneza si arabeasca, in general. Insa restauante extrem orientale, asiatice, sunt inca putine in Bucuresti, cu exceptia celor chinezesti, asa ca inca nu se poate spune ceva prea relevant despre ele. La restaurantele grecesti avem un decalaj greu de explicat, data fiind apropierea dintre tari, din toate punctele de vedere, iar despre restaurantele cu bucatarie italiana voi scrie un articol separat, pentru ca subiectul e mai larg si mai dificil de abordat decat in cazul celorlalte.

Bucatariile fine (fine dining, denumite generic), cea frantuzeasca clasica (Haute Cuisine, sau Grande Cuisine), cea internationala si cele mari europene cu originea tot in Haute Cuisine frantuzeasca, de fapt, fusion, nouvelle(s) cuisine(s), moleculara, noile bucatarii fine creative si-au facul loc cu greu in Romania, timid si dupa multe ezitari, nu in ultimul rand datorita indiferentei, ca sa nu spun ostilitatii cu care consumatorii le-au primit.

Joseph Hadad a deschis primul restaurant cu bucatarie internationala fina (fine dining) in Bucuresti in 1997, la Casa Vernescu. Dupa incredibil de multi ani, in 2002, La Villa a deschis primul restaurant frantuzesc Haute Cuisine langa Arcul de Triumf, pentru ca apogeul sa fie atins de catre Heritage, deschis in 2007. Heritage a avut o bucatarie de nivelul unei stelute Michelin “curat” la inceput, pe vremea lui David Contant, cand toate produsele veneau de la Rungis, inclusiv faina si zaharul, si apoi si mai sus, pentru o perioada scurta, de nivelul a 2 stele Michelin, la fel, fara nicio rezerva, cand i-a luat locul Juan Amador, cu orgoliul sau nemtesc de a nu exista nici cea mai mica diferenta intre ceea ce facea in restaurantul lui de 3 stele Michelin din Mannheim si ce era in farfuriile din strada Polona. El a confirmat si a garantat ca mancarea de la Heritage e de 2 stele Michelin. Deci, in 2011, timp de vreo jumatate de an, in Bucuresti s-a putut manca de 2 stele Michelin “curat”.

Nu mai continui excursul istoric, am vorbit despre “chinurile nasterii” fine dining-ului in Bucuresti intr-un articol de anul trecut, “Si totusi, am avut si la Bucuresti restaurante de nivel Michelin”.

Unde au ajuns in 2018 Bucatariile Fine in Bucuresti

Sa vedem ce avem acum in Capitala, in 2018, asadar, si sa incepem cu cateva clarificari metodologice.

Daca Haute Cuisine frantuzeasca (pleonasm acceptabil), bucataria fina internationala, cele fusion si moleculara sunt destul de bine definite si criteriile de evaluare sunt clare si acceptate de aproape toata lumea, e mult mai greu de definit (si de evaluat, pe cale de consecinta) ce inseamna bucatarie fina in cazul acelora nationale sau regionale, cum ar fi cele asiatice, americane, africane sau cele bazate exclusiv pe un produs specific dominant (peste, sushi, steak etc.)

Vor fi destule obiectii la lista noastra a restaurantelor cu bucatarii fine din Bucuresti, fiindca multi o vor gasi prea lunga. E lunga din mai multe motive. In primul rand, pentru ca am introdus in lista si bucatariile si specificurile greu de incadrat, asa cum am scris mai sus, dupa niste criterii proprii, ad-hoc de evaluare.

Insa si mai important este de stiut ca la unele restaurante am tinut seama de nivelul la care poate sa fie mancarea atunci cand cheful de acolo chiar vrea sa o faca atat de buna pe cat poate el sa o faca, daca isi cumpara si produsele cele mai bune. S-ar putea sa nu o gasiti la fel cand mancati in acel restaurant, dar macar sa stiti ca “se poate” si ca ati putea agrea cu ei in avans, de pilda, sa va garanteze acest nivel la un moment dat. Nu ca nu ar vrea ei sa faca cea mai buna mancare in fiecare zi, insa adesea nu e sustenabil din punct de vedere economic, se stie bine.

E intotdeauna utila si relevanta o impartire a restaurantelor (inclusiv a celor cu bucatarii fine) dupa accentul pe care il pun pe produsele si materiile prime sau pe retete si tehnica. Unii includ ingredientele si condimentele intr-o categorie separata, insa asta e mai relevant la bucatariile asistice. Sigur, marile restaurante nu fac niciun compromis, ele sunt mari pentru ca au atat produsele si ingredientele de cea mai buna calitate, cat si retete sofisticate si tehnici de preparare care se invata numai in marile scoli sau dupa o indelungata apropiere de un mare chef.

Nu in ultimul rand, e de repetat ca diferentele dintre restaurantele cu bucatarii fine, cand e vorba despre retete si tehnici, se fac mai mult dupa sosuri si prepararea legumelor, si mai putin dupa carene si peste, care sunt aproape identice si multi le iau din aceeasi sursa.

Asadar, iata restaurantele cu bucatarii fine (fine dining) din Bucuresti, dupa clasificarea Restocracy, cu cateva comentarii la fiecare. Restul detaliilor fiind in descrierea fiecarui restaurant in parte, desigur!

Restaurantele Fine Dining din Bucuresti

Restaurante care au atat retete si tehnici sofisticate, cat si produse si ingrediente de cea mai buna calitate:

Le Bistrot Francais: bucatarie frantuzeasca fina clasica, Haute Cuisine. Au primit premiul Restocracy pentru “Cel mai bun restaurant din Bucuresti in 2017”, iar tanarul lor chef, Sorin Miftode, premiul pentru “Cel mai bun chef din Bucuresti in 2017”. Le Bistrot Francais e de nivelul unei stele Michelin, sau, oricum, foarte aproape de ea.

MAIZE: restaurantul al carui genial chef, Alex Petricean, a inventat “Bucataria romaneasca fina”, Haute Cuisine autentic romaneasca, si a expus-o publicului in noiembrie 2917. Alex Petricean stie sa aleaga cele mai bune produse si ingrediente si si-a facut singur toate retetele, dupa indelungi experimente. Printre altele, la MAIZE au cele mai bune legume din Bucuresti, si asta pentru felul in care sunt preparate, nu doar legume crude, putin fierte sau fripte, cum le primesti in majoritatea restaurantelor, chiar si in cele cu bucatarie fina. De mentionat si ca Alex Petricean si MAIZE au fost numiti de catre Gault & Millau cei mai buni din Bucuresti in 2018!

L’Atelier, unde chef e francezul Samuel Le Torriellec, finetea mancarii e ceva mai fluctuanta. Daca Samuel Le Torriellec e acolo si nu pe la vreo televiziune, si daca isi pune mintea si bratele cu tatuaje la treaba, iese o mancare excelenta. Bucatarie frantuzeasca clasica, Grande Cuisine, insa samuel are si accese de creativitate, din cand in cand. L’Atelier a primit premiul pentru “Cel mai bun foie gras din Bucuresti in 2018” la concursul nostru Topul Restocracy al Mancarurilor.

The Artist, al chefului olandez Paul Oppenkamp si al sotiei sale Mihaela, e un restaurant cu bucatarie creativa, moleculara, i-as spune eu, desi vad ca ei evita sa foloseasca acest cuvant. E restaurantul cu mancarea cel mai spectaculos (ca sa nu zic pompos) prezentata din Bucuresti. Din ce am mancat la The Artist, unele au fost foarte bune, insa si cateva ceva mai putin. I-am sugerat de fiecare data lui Paul Oppenkamp sa se ocupe mai mult de gusturi decat de spectacol. Insa cred ca “artist” din numele restaurantului trebuie asociat mai mult cu jumatatea estetica a lui Paul Oppenkamp decat de cea gastronomica.

Joseph by Joseph Hadad, restaurantul lui Joseph Hadad, desigur, v-ar putea da mancare inca si mai buna daca Joseph Hadad ar trece mai des prin bucatarie. Cred ca e cheful din Romania care stie sa faca cele mai multe feluri de mancare sofisticata, atat din bucataria internationala, unde si-a pozitionat el restaurantele, cat si din bucatarii nationale sau exotice.

La Cantine de Nicolai, a telegenicului Nicolai Tand, e un restaurant cu bucatarie frantuzeasca fina clasica, Haute Cuisine. La fel ca si Joseph Hadad sau Samuel Le Torriellec, si Nicolai da mai rar prin bucatarie. Daca esti in restaurant si te uiti la televizor pana vine mancarea, ai mai multe sanse sa-l vezi acolo decat in carne si oase. La Cantine de Nicolai e unul dintre surprinzator de putinele restaurante din Bucuresti cu meniu frantuzesc “curat” si constant.

Le Vivier e un restaurant nou de peste si fructe de mare, insa din septembrie mi-au spus ca vor sa-l mai “generalizeze” putin, insa nu prea mult. Au un chef italian tanar, Giovanni Piselli, foarte talentat si simpatic, insa cu care am avut cateva divergente la nivel de principii. Au cele mai bune fructe de mare din lume la Le Vivier, din Bretagne si din Normandie. Au ce e mai bun din orice, presupun, investitia pare foarte consistenta. Am mancat lucruri foarte bune la Le Vivier, intr-adevar, bine preparate si laborios asezate in farfurie, insa Giovanni mi-a dat si un peste cu sos taranesc, popular, de trattoria. Intrebat de ce a pus asta in meniu, mi-a zis ceva despre amintirile lui din copilarie (Napoli, parca), despre cum manca el fericit acolo, lucruri din acestea femeiesti, patetice. Eu inteleg ca l-a apucat nostalgia, insa intr-un restaurant cu bucatarie fina nu prea se face asta. Nu amesteci bucataria fina cu cea populara. Daca un client vede un fel de mancare traditionala, el crede ca e vreo “interpretare” fina a chefului, si s-ar putea sa aiba o surpriza neplacuta cand vede ca e chiar ceea ce scrie… Chelnerul mi-a spus ca, dimpotriva, acela e unul dintre felurile cele mai cerute la Le Vivier. Dar nu pentru sosul lui Piselli cred ca il cer clientii, fiindca il descopera abia dupa ce gusta din el, nu cand citesc meniul.

Veranda Casa Frumoasa e un restaurant retras, putin cunoscut, dar asta pentru ca patroana, o doamna bogata de prin tinuturile nordice, are alte afaceri in Romania si se pare ca ii e cam totuna daca restaurantul castiga sau pierde bani. Au un chef bun, serios, care stie bine tehnicile si detaliile bucatariei fine si poate sa-si cumpere cele mai bune produse pe banii doamnei. A facut un meniu scurt, asa cum trebuie, specific international, prezentarea exemplara.

La Vinuri e un mic bistrou de experimente al lui Cristian Preotu, cel care are Le Bistrot Francais si SushiRoom, dar si Comtesse du Barry si, poate, si alte businessuri. Au fost tot felul de incercari acolo, de la champagne bar la bistrou romanesc traditional, pentru ca ultima tentativa sa fie cu noua bucatarie romaneasca fina, un proiect al chefului Costin-Daniel Palici. Care e un chef foarte talentat, insa pune prea mare accent pe forma si prezentare si mai putin pe gust, exact la fel cum am scris si despre Paul Oppenkamp. Mancarea lui e interesanta si buna, cu multa creativitate, sper sa continue sa fie unul dintre cei putini care acum dezvolta aceasta bucatarie fina romaneasca. Dar la ora la care scriu, Costin-Daniel Palici a plecat deja de La Vinuri, asa ca nu stiu daca inca au mancare fina acolo si incotro se va indrepta urmatorul experiment al lui Cristi Preotu.

La Cave de Bucarest. Alt restaurant care a fost legat exclusiv de un mare chef, dar care a plecat intre timp, este neobisnuitul La Cave de Bucarest, in Militari, la marginea Bucurestiului. Tanarul Thomas Parnaud, cheful lor francez care a lucrat numai in restaurante cu stele Michelin, si nu oricare, ci in cele cu cei mai mari chefs din Franta si din lume, a reusit la La Cave de Bucarest o combinatie de Haute Cuisine clasica frantuzeasca pur-sange, cu niste formule originale cu produse cumparate din pietele romanesti. Cei care au ajuns pana in Militari, au ramas extrem de surprinsi sa gaseasca una dintre cele mai fine si mai bune bucatarii din Bucuresti taman acolo. Nu stiu cum se mai mananca la La Cave de Bucarest acum, la ora la care scriu, cand Thomas Parnaud e departe.

SushiRoom e si el unul dintre restaurantele lui Cristi Preotu, pe langa Le Bistrot Francais si La Vinuri. Toate trei unul langa altul, in coasta Atheneului Roman. E restaurant preponderent de sushi si vita japoneza, si am avut surpriza sa constatam ca sunt chiar unele dintre cele mai bune din Bucuresti la ambele categorii, cu care SushiRoom au si intrat in finala competitiei Topul Restocracy al Mancarurilor din Bucuresti 2018, de fapt.

Si volum si Fine Dining

Restaurantele de volum cu cel putin o parte din meniu din bucataria fina:

Argentine din Parcul Herastrau e un restaurant de sushi (preponderent) si steak, desi aproape toata lumea crede pe dos, din cauza numelui, fara indoiala. Au un mare chef, pe Catalin Petrescu, foarte creativ si muncitor. Norocul restaurantului ca nu e atat de telegenic ca ceilalti mari chefs ai Bucurestiului si sta mai mult in bucatarie… Punctul forte al chefului Catalin Petrescu si al restaurantului Argentine sunt sushiurile si sashimiurile foarte creative, cu care i-au surprins pana si pe cei mai greu de impresionat vizitatori, cum ar fi Ambasadorul Japoniei si sotia acestuia, dar si pe foarte multi altii. Sunt sushi si sashimi “europenizate”, care i-ar indigna pe multi japonezi conservatori, insa noi suntem la Bucuresti, pana una, alta. Argentine si Chef Catalin Petrescu au primit premiul pentru “Cel mai bun sushi si cel mai bun sashimi din Bucuresti in 2018” la concursul nostru Topul Restocracy al Mancarurilor.

Poesia e cel mai bun restaurant cu bucatarie italiana fina din Bucuresti in acest moment, dupa evaluarile noastre. Asta ii va supara pe multi dintre prietenii mei italieni, care considera ca Poesia nici macar nu este “un restaurant italian”, ci ca are bucatarie internationala fina cu denumiri italienesti in meniu. Pentru ei, doar bucataria italiana traditionala e “autentica” si poate sa fie denumita astfel. Dar asupra acestui subiect voi reveni, dupa cum am spus. La Poesia au si produse de cea mai buna calitate si le si prepara cu atentie si cu destula stiinta si tehnica. Nu stiu cine e chef la ei, nu au raspuns cand i-am contactata ca sa facem un interviu cu cheful lor, insa il consider talentat si muncitor, fara indoiala, si e atent la calitate si la constanta. Mai sunt cateva restaurante cu specific italian din Bucuresti care ar mai putea sa faca mancare la fel de fina (in special cele din hoteluri), insa pare sa nu se justifice pentru ei sa mearga mai sus decat sunt acum. Poesia a intrat in finala chiar la mai multe categorii la concursul nostru Topul Restocracy al Mancarurilor din Bucuresti pe 2018..

Casa di David cred ca si-a imbunatatit mancarea in ultima vreme, asa am constatat si eu si mi-au spus-o si altii care au mai fost acolo. E un restaurant foarte constant, au avut tot timpul mancare buna, insa in ultima vreme pare ceva mai fina si mai atent pregatita. Au produse de foarte buna calitate, insa nu folosesc retete prea originale sau sofisticate, sunt destul de conservatori din acest punct de vedere, prefera sa mearga pe varianta verificata si sigura. Bucatarie internationala “cuminte”, dar si pizza si “ce se cere”.

Isoletta e unul dintre restaurantele mari ale Bucurestiului. Au de 10 ani un chef italian, pe Domenico Presta. Recunoscuti pentru pestele si fructele de mare de cea mai buna calitate si pentru paste. Au si castigat premiul pentru “Cele mai bune fructe de mare din Bucuresti in 2018” la concursul nostru Topul Restocracy al Mancarurilor. Mi-au spus ca aduc fructele de mare din Franta, de la acelasi furnizor scump de la care aduc si cei de la Le Vivier. Isoletta e un restaurant tipic pentru cei care isi bazeaza in cea mai mare masura meniul pe produsele de cea mai buna calitate si mai putin pe retete. De aceea, cu cat iei o mancare ce contine produse mai crude si cu mai putina interventie din partea chefului, cu atat sunt mai bune. Ceea ce nu e deloc o nota buna pentru cheful italian, pe care eu nu-l consider un adevarat mare chef de Grande Cuisine, ci unul de trattoria convertit din mers si cu noroc catre un mare restaurant cu produse dintre cele mai bune si mai fine. Si nu a profitat de asta ca sa mai invete, se complace in bunastarea neasteptata, pe care nu ar fi avut-o la el in Italia, presupun…

Kane Seasonal Bistro e un restaurant foarte original, care a lansat bucataria romaneasca fina, creativa, separat dar simultan cu Alex Petricean de la MAIZE, in toamna tarzie a lui 2017. Au un chef tanar, Alexandru Iacob, foarte talentat, despre care sunt convins ca va ajunge departe. Cred ca pozitionarea le pune o mare problema, sunt pe Tunari, aproape de Stefan cel Mare, la parterul unei cladiri de birouri. Nu cred ca pot avea atatia clienti si atatea venituri incat sa poata arata tot ce stie si ce poate face acest viitor mare chef.

Yuki e unul dintre putinele restaurante japoneze, daca nu chiar singurul din Bucuresti care nu vrea sa puna sushi in meniu. Domnul Yuki, un japonez exotic, din lumea lor, a facut un restaurant care arata exact ca acelea din Japonia, si in care si mancarea e la fel ca acolo – mi-au confirmat mai multi prieteni japonezi, care stiu cum e si aici si dincolo. Au mancaruri preponderent traditionale la Yuki, dar si cateva din ceea ce la ei intra in categoria mancarurilor fine, de aceea sunt in aceasta lista, ca singurii japonezi fara sushi.

AV8 inseamna “Aviatorilor 8”, adica unul dintre restaurantele din noul si elegantul complex din Piata Victoriei, de langa Guvern, restaurant pe care Vlad Mihulescu l-a facut dupa ce a inchis Osteria Gioia, de dincolo de piata. Am mancat la ei un meniu din bucataria fina internationala pe care l-au pregatit la deschidere, cara a aratat ca au un chef de clasa acolo, nu multi ar fi reusit sa faca acele mancaruri. Presupun ca nu toate acele feluri sunt acum in meniu, trebuie sa se pozitioneze ceva mai jos, fiindca restaurantul e mare si e greu sa impui o gastronomie fina intr-un astfel de loc cu o buna parte din trafic de pasaj.

Caju by Joseph Hadad e varianta de tip “brasserie” a restaurantului Joseph by Joseph Hadad, daca e sa folosim terminologia frantuzeasca in materie de ierarhizare a localurilor. E o bucatarie internationala, meniu creativ, sau mai bine zis e un specific multicuisine, fiindca are feluri de mancare cu specific accentuat al unor bucatarii nationale diferite, orientale, mai ales. E mancare buna, insa cei cu pretentii mai mari nu ar pune-o in grupa elitista si exclusivista a bucatariilor fine, de fine dining. Insa am explicat la inceput ca noi am facut loc mai multora cu bucatarii partial fine in listele noastre.

Zexe. Cele doua asa-numite “zahanale” Zexe, Zahanaua Zexe Icoanei si Zahanaua Zexe Aviatorilor, sunt printre foarte putinele restaurante din Bucuresti care mai fac bucatarie romaneasca boiereasca, adica acea bucatarie aristocratica ce a disparut odata cu cei care o faceau si o si mancau. Doar la Locanta Jaristea am mai gasit, si am apreciat eforturile pe care le fac atat Alexandu Consulea, cat si Kera Calita (Aurora Nicolau) spre a readuce la lumina retetele si stilul de viata boieresti, din alte vremuri. Asadar, “finetea” lor e foarte diferita de cea a lui MAIZE, de pilda, insa tot bucatarie fina o putem numi, pana la urma, daca e sa o diferentiem astfel de cu restul bucatariei romanesti, cea traditionala, taraneasca, si cea urbana.

Locanta Jaristea are aceleasi mancaruri boieresti, frumos prezentate, pe care nu le-ar socoti vreun specialist drept “bucatarie fina”, insa ii pastram in lista, ca si pe cei de la Zexe, pentru a le arata ca apreciem eforturile pe care le fac spre a se diferentia de restul bucatariei romanesti traditionale, obositor de uniforma.

Yoshi Sushi & Teppanyaki, cu orgoliosul lor chef lor basarabean Vladimir Curnic (Chef Vova), fac un sushi europenizat, creativ, foarte bun la gust, dar care ar speria pe unii japonezi ultraconservatori. Au si primit o mentiune speciala la concursul nostru Topul Restocracy al Mancarurilor pe 2018 pentru somonul salbatic.

Aqua au un chef despre care am auzit ca poate sa faca mancare si mai buna si mai fina decat are acum in restaurant, insa nu pare rentabil pentru ei sa supraliciteze cu asta, sunt un restaurant mare si trebuie sa gaseasca un punct de optim pentru incasari. Au o bucatarie internationala cu produse de buna calitate, meniu cuminte, destul de conservator, la limita “finetii”.

La Brasserie sunt cam la fel ca si Aqua, meniu asemanator, bucatarie internationala “de mainstream”, mancaruri clasice, cunoscute, fara puseuri de creativitate. De asemenea, sunt la linia “finetii”, unii plasandu-i clar sub ea, insa daca i-am pus si pe altii similari lor, ii tinem si pe ei in liste.

Aproape de Fine Dining

Restaurante care ar putea face si bucatarie fina, daca si-ar propune:

Diplomat, restaurantul din parcul Clubului Diplomatic, ar un nivel al “finetii” mai coborat decat al restaurantelor despre care am scris mai sus, insa nici nu cred ca-i intereseaza mai mult decat atat, fiindca par isi faca afacerile mai mult cu evenimente. Or acolo, la evenimente mari, nu prea poti sa dai doar mancare fina, pentru ca e si prea scump, si, oricum, petrecaretii se imbata repede si nu le mai pasa de ce pun in gura. Nu merita, adica. Insa am auzit ca pot face mancaruri fine la Diplomat, daca vor, pentru anumite ocazii speciale, si, mai ales, restranse ca dimensiuni.

Mozzafiato, restaurantul italian de la Piata Floreasca, are produse de buna calitate, dar in ce am mancat eu pana acum acolo nu am gasit vreo finete si nu il consider deocamdata pe cheful lor (un italian, fara indoiala) un bucatar de Grande Cuisine. Insa unii mi-au spus ca ar putea face mai mult decat atat daca si-ar pune in minte. Tind sa ii cred, pana la dovada contrarie, de aceea Mozzafiato sunt in lista.

Madame Pogany de la Piata Floreasca au un chef tanar, foarte talentat, pe Ionut Gagiu. Poate face bucatarie fina, chiar daca e inca la inceputul ei. Am mancat ce a gatit el si stiu. Insa Madame Pogany e un restaurant mare, de volum, intr-un business center in care lumea asteapta de cele mai multe ori meniuri ale zilei la preturi mici. Asa ca Chef Ionut Gagiu e intr-o pozitie ingrata, obligat adesea sa gateasca lucruri mai simple decat ar putea el sa faca.

Savart nu e in acest moment un restaurant cu bucatarie fina, in niciun caz. Au deschis de foarte putin timp, sa vedem in ce directie o vor lua. Am citit ca proprietareasa, Manuela Paraschivescu, care e si bucatareasa sefa, a lucrat in Franta in mari restaurante Haute Cuisine, alaturi de nume mari ale bucatariei franceze. Si s-a vazut asta si cand am citit meniul de la Savart, pe care nu multi ar putea sa-l conceapa astfel, chiar daca ar fi doar sa-l scrie, nu sa-l si gateasca. Insa in farfurii nu am gsit nimic fin la Savart, deocamdata. I-am pus totusi pe Savart pe lista restaurantelor cu bucatarii fine doar pe romisiunea publica a Manuelei Paraschivescu. Sa ii mai dam un mic ragaz, asadar…

Restaurantele hotelurilor si Bucatariile Fine

In multe tari, cum ar fi in Japonia, de pilda, cele mai celebre si mai bune restaurantele sunt in marile hoteluri de lux. In Europa si in Romania, mari restaurante in hoteluri sunt mai rare. Nu fac restaurantele de hotel Grande Cuisine decat foarte rar, insa bucatarie fina, fine dining au intr-o buna parte dintre ele. La marile hoteluri din Bucuresti gasim restaurante cu bucatarii fine preponderent cu specific dominant (steak, sushi) si mai putin cu bucatarii nationale, fie ele mari sau minore.

Ginger Sushi Bar & Lounge, de la Radisson, e pe primul loc in Topul Restocracy cu cele mai bune 200 de restaurante din Bucuresti. Ginger Sushi Bar & Lounge e restaurant japonez, preponderent de sushi si sashimi, dau au si ceva carne, pe care o pregatesc in bucataria lui Prime, insa. Au trei bucatari foarte talentati: un nepalez, un israelian si un croat, daca nu-l socotin si pe Nicolai Schleifer, seful chef-ilor, executive chef-ul Radisson-ului. Au produse de cea mai buna calitate la Ginger Sushi Bar & Lounge, mi-au confirmat si prietenii japonezi cu care am fost acolo, inclusiv extrem de pretentiosul domn Shuichiro Sumiyoshi, bucatarul sef al Ambasadorului Japoniei, care el insusi a fost sous-chef al celui mai bine cotat restaurant din Tokio, cel de la Hotelul Imperial. Spre diferenta de alte restaurante de sushi din lista noastra, Argentine si Yoshi, sushi-ul de la Ginger Sushi Bar & Lounge e traditional, cam la fel ca acela de la SushiRoom si ca in Japonia. Si de mentionat ca au fost si ei in finala de la Topul Restocracy al Mancarurilor din Bucuresti pe 2018, si alegerea castigatorilor finali la fiecare subcategorie, de catre evaluatorii japonezi, a fost stransa si dificila.

Benihana, vechiul restaurant japonez de la hotelul Sheraton, e un restaurat generalist, spre diferenta de Ginger Sushi Bar & Lounge. Au un meniu mai lung, cu mancare japoneza mai sofisticata, din care o buna parte nu mai poate fi gasita in alte restaurante japoneze din Bucuresti. Benihana a si castigat premiul pentru “Cea mai buna vita japoneza din Bucuresti in 2018” la concursul nostru Topul Restocracy al Mancarurilor.

Prime e vizavi de Ginger Sushi Bar & Lounge in holul central al hotelului Radisson. E mic, au cateva mese. Au avut la inceput ceea ce s-ar putea numi bucataria actuala fina americana, un fel de bucatarie internationala ceva mai localizata pe produsele lor specifice din America. Insa meniul de acum de la Prime e mai lung si de-a dreptul international, putin spre multicuisine. Au cele mai bune produse, cheful e foarte talentat si atent la toate detaliile, asa ca nu aveti nicio surpriza in privinta calitatii mancarii fine de la Prime. E si cel mai scump restaurant din Bucuresti si, fara indoiala si din Romania, in treacat fie spus.

Roberto’s e principalul restaurant al hotelului Athenee Palace Hilton, cu specific italian, dupa cum numele-i sugereaza. E o bucatarie italiana clasica facuta dupa regulile si tehnicile bucatariilor fine, ceea ce pe multi ii face sa nu considere Roberto’s un restaurant de fine dining, si pe buna dreptate. Tanarul lor chef, Alex Chioaru, e talentat, ar putea face mai mult decat atat, mai ales langa Franz Conde, executive cheful de la Hilton. Insa hotelul nu pare sa fie locul ideal pentru o Grande Cuisine, si poate ca nici pentru o bucatarie italiana cu adevarat, “curat” fina. Chestiuni legate de calcule, de bani, desigur, si nu de capacitatile si talentele bucatarilor de acolo. Trebuie spus, insa, ca Roberto’s a castigat ambele premii la categria bucatariei italiene la concursul nostru Topul Restocracy al Mancarurilor, atat pentru “Cele mai bune paste”, cat si pentru “Cel mai bun risotto din Bucuresti in 2018”, fara ca acestea sa fie si cele mai fine mancaruri, totusi…

Avalon e al doilea restaurant al hotelului Sheraton, in aceeasi incinta cu Benihana, impart aceeasi sala. Excutive cheful hotelului Sheraton, Ashlie Dias, de origine indiana, e un mare chef, insa la Avalon nu prea are ce sa arate, pentru ca vine putina lume ca sa manance a la carte la Avalon, ca la un restaurant “normal”. Avalon e un restaurant mare, facut ca sa hraneasca participantii la ce se intampla in marile lor sali de evenimente. Or, nu se pune problema ca acestia sa primeasca mancarea fina pe care ar putea-o face Ashlie Dias.

Cafe Athenee, cafeneaua “brasserie” a hotelului Athenee Palace Hilton, are un meniu din bucataria frantuzeasca, ceva intre bucataria fina si “cuisine du terroir”, cea traditionala. Nu prea se duce lumea la Cafe Athenee pentru mancarea lor fina, asa ca intra si ei la categoria “ar putea si mai bine daca ar fi nevoie”, mai degraba.

Daca mai sunt restaurante pe care Restocracy inca nu le cunoaste, si credeti ca ar trebui sa fie aici, in aceasta lista, va rog sa imi spuneti. La fel, daca dintre restaurantele cunoscute noua nu regasiti pe unul despre care credeti ca ar trebui sa fie aici, va rugam sa ne explicati de ce credeti asta. Va multumim pentru participare!

Vom numara in fiecare an restaurantele cu bucatarii fine din Bucuresti si vom pune cifrele pe un grafic. Dupa cum merg lucrurile, sunt sigur ca liniile acelea vor merge in sus, cel putin cativa ani buni de acum inainte…

George Butunoiu

In ultima saptamana din ianuarie decernam premiile si mentiunile Restocracy pentru cele mai bune restaurante din Bucuresti pe anul care a trecut, pentru cele mai importante bucatarii nationale si specific dominant, cei mai buni bucatari, cateva premii speciale si mentiunile „Preferintele Restocracy” pentru restaurantele apreciate de catre noi.

Nu am dat premii pentru categoriile (bucatariile) pentru care sunt prea putine restaurante in Bucuresti spre a putea face un adevarat clasament: bucataria spaniola, cea indiana, thailandeza etc., chiar daca si acestea sunt intre bucatariile mari si reprezentative ale lumii.

La bucataria italiana am facut un premiu doar pentru restaurantele cu bucatarie fina deoarece inca nu am definitivat metodologia de evaluare si de ierarhizare a celor cu bucatarie traditionala, pe care am decis sa le separam de cele cu bucatarie fina, pana la urma, dupa indelungate discutii.

La fel, pentru bucataria romaneasca nu am facut (inca) separarea intre bucataria romaneasca traditionala (taraneasca), cea boiereasca si cea fina – aceasta, ultima, abia aparuta, in urma cu cateva luni! Insa in premiile de anul viitor vor fi trei categorii distincte pentru aceasta bucatarie nationala a noastra.

Dintre bucatariile apropiat-orientale si nord africane, am premiat anul acesta doar pe cea libaneza, care este mult mai bine reprezentata in Bucuresti decat toate celelalte la un loc. Daca vom reusi sa punem la punct un instrumentar de evaluare operational, pe de o parte, si daca vor aparea si mai multe restaurante cu specific distinct in aceasta categorie, vom avea premii separate anul viitor.

Nu am facut, de asemenea, o categorie distincta pentru noile bucatarii creative fine, nouvelles cuisines, moleculare etc., pentru ca inca sunt putine restaurante de acest tip in Bucuresti. Speram sa ajunga si ele anul acesta la un numar care sa permita alcatuirea unui grup distinct.

Anul acesta vom finaliza si mecanismele de repertoriere, descriere si, eventual, evaluare a altor categorii aditionale din zona food & bar (cafenele, ceainarii, berarii, terase, cofetarii si patiserii, localuri boeme etc.), asa ca premiile de la inceputul anului urmator le vor include si pe multe dintre acestea, fara indoiala.

Voi reveni cu niste comentarii pe larg pentru fiecare dintre categoriile de mai jos, in care voi arata ce restaurante am luat in calcul, ce tendinte si trasaturi distinctive am remarcat la restaurantele respective, concluziile pe care le-am tras si diverse alte note si remarci.

Premiile vor fi / au fost inmanate castigatorilor in cadrul unei cermonii care are loc la Locanta Jaristea vineri 2 februarie 2016, un eveniment finantat de catre partenerul nostru Domeniile Bogdan, caruia ii multumesc din nou aici, in public.

Va multumesc dinainte pentru comentariile pe care le veti face in legatura cu aceste clasamente si cu premiile Restocracy!

George Butunoiu
fondator si evaluator principal Restocracy

Premiile Restocracy 2017 – Bucuresti

Restaurantul anului 2017 in Bucuresti – Le Bistrot Francais

Bucatarii nationale si specific dominant

• Cea mai buna bucatarie frantuzeasca din Bucuresti 2017 – Le Bistrot Francais
• Cea mai buna bucatarie japoneza din Bucuresti 2017 – Benihana
• Cea mai buna bucatarie romaneasca din Bucuresti 2017 – Zexe
• Cea mai buna bucatarie internationala din Bucuresti 2017 – Joseph
• Cea mai buna bucatarie italiana fina din Bucuresti 2017 – Poesia
• Cea mai buna bucatarie libaneza din Bucuresti 2017 – Piccolo Mondo
• Cea mai buna bucatarie chinezeasca din Bucuresti 2017 – Zen Garden
• Cea mai buna bucatarie greceasca din Bucuresti 2017 – Amvrosia
• Cea mai buna bucatarie urbana din Bucuresti 2017 – MA Bistro
• Cel mai bun sushi bar din Bucuresti 2017 – Ginger Sushi Bar & Lounge
• Cel mai bun steakhouse din Bucuresti 2017 – JW Steakhouse
• Cel mai bun restaurant de peste din Bucuresti 2017 – Mesogios

Cei mai buni Chefs

• Cel mai bun chef din Bucuresti 2017 – Sorin Miftode (Le Bistrot Français)
• Cel mai creativ chef din Bucuresti 2017 – Alex Petricean (MAIZE)
• Cel mai bun private chef din Bucuresti 2017 – Shuichiro Sumiyoshi

Premii speciale

• Cel mai bun restaurant nou deschis in Bucuresti 2017 – MAIZE
• Cea mai frumoasa gradina a unui restaurant din Bucuresti 2017 – Casa Doina
• Cel mai original restaurant din Bucuresti 2017 – Piranha
• Cea mai incantatoare faptura intalnita intr-un restaurant din Bucuresti in 2017 – Alexandra (MAIZE)

Mentiuni – Preferintele Restocracy

• Locanta Jaristea
• Kane Seasonal Bistro
• Matrioska Bistro
• La Cave de Bucarest

Restocracy a incheiat pe 17 aprilie prima editie a competitiei „Topul Mancarurilor 2018” pentru Bucuresti. E o competitie care a durat 3 luni, inceputa in 15 ianuarie, in urma careia am desemnat restaurantele cu cele mai bune feluri de mancare din categoriile si subcategoriile impuse.

Competitiile de acest fel, pentru desemnarea celor mai bune feluri de mancare din anumite categorii specifice, se fac in aproape toate tarile, in paralel cu competitiile pentru desemnarea celor mai bune (in general) restaurante din orasul sau zona respective, grupate pe tipuri de bucatarii sau specific dominant, de regula.

Se intampla adesea ca un restaurant sa fie desemnat drept cel mai bun din oras, pe anul respectiv, pentru o anumita bucatarie, insa cel mai bun fel dintr-o anumita mancare din acea bucatarie sa fie gasit(a) la alt restaurant. De aici utilitatea unui al doilea clasament, paralel.

Daca evaluarile pentru desemnarea celor mai bune restaurante dupa specific se fac aproape intotdeauna inopinat si anonim, competitiile pentru desemnarea celor mai bune feluri de mancare se fac, in egala masura, atat inopinat si anonim, cat si printr-un sistem de inscriere voluntara si cu degustari deschise, restaurantele pregatindu-se din timp pentru aceste evaluari.

Pentru competitia „Topul Mancarurilor”, Restocracy a ales acest al doilea sistem, cu inscriere voluntara si cu evaluare deschisa, la vedere. Practic, prin acest sistem urmarim sa vedem care este nivelul maxim pe care un restaurant, respectiv cheful lor, pot sa-l atinga daca isi pun la contributie toata priceperea si resursele si fac un efort consistent, in ideea ca oricine ar putea beneficia de o astfel de experienta gastronomica, cel putin teoretic.

Competitia „Topul Mancarurilor”

Competitia „Topul Restocracy al Mancarurilor” este organizata anual, in perioada ianuarie – aprilie, iar titlurile decernate restaurantelor castigatoare, „Cel mai bun fel specific pentru anul X” are valabilitate un an, pana la desemnarea urmatorilor castigatori ai respectivei categorii, in urmatorul an. In cazul categoriilor cu mai multe subcategorii, nominalizarile si premiile vor fi acordate separat pe fiecare subcategorie: “Cea mai buna vita ne-japoneza din Bucuresti in anul 2018”, respectiv “Cea mai buna vita japoneza din Bucuresti in anul 2018”, ca exemplificare.

Daca e cazul, se acorda si niste mentiuni speciale pentru anumite feluri de mancare exceptionale restaurantelor care nu au castigat titlul la categoria respectiva, si mentiuni speciale „hors concours” pentru alte merite si realizari, cum ar fi serviciile sau feluri de mancare in afara concursului.

Restaurantele care au dorit sa concureze au trecut printr-un prim filtru, fiind admise in concurs in jur de 10 restaurante pentru fiecare categorie. Anul acesta competitia s-a facut doar pentru restaurantele din Bucuresti, insa va fi extinsa si la alte orase in anii urmatori.

Categoriile de concurs la Topul Mancarurilor

Categoriile impuse, unele dintre ele cu subcategorii, sunt:

• Sushi, Sashimi, Ramen si Udon (4 subcategorii separate, dar acelasi juriu – se prezinta simultan)
• Paste si Risotto (2 subcategorii separate, dar acelasi juriu – se prezinta simultan)
• Steak (2 subcategorii separate, vita nejaponeza si vita japoneza, dar acelasi juriu – se prezinta simultan)
• Foie gras
• Fructe de mare
• Peste
• Humus, Tabbouleh, Kibby (3 subcategorii separate, dar acelasi juriu – se prezinta simultan)

Aceste 7 categorii raman neschimbate de la o editia la alta („Seria Permanenta”), insa de-a lungul anului vor mai fi lansate competitii punctuale („Seria Flotante”), pe cate o categorie, fie la initiativa unor restaurante, fie deschise de catre Restocracy. Modul de abordare, de evaluare si de lucru vor fi identice cu cele de la Seria Permanenta.

De regula, aceste categorii sunt asociate cu cele mai reprezentative feluri de mancare dintr-o anumita bucatarie majora sau specific dominant, insa in Seria Flotante pot fi incluse si feluri mai putin comune, din bucatarii minore sau exotice.

Evaluarea se face in doua etape: preselectia, in urma careia primele 3-5 restaurante intra in evaluarea finala. E important de mentionat ca se evalueaza EXCLUSIV calitatea si prezentarea mancarii, si nimic altceva, cum ar fi ambianta, serviciile, preturile, vinurile etc.

Restaurantele pot prezenta si feluri de mancare ce nu sunt in meniul curent (existent la data competitiei), insa cu obligatia de a fi introduse in meniu felurile respective in cazul in care au castigat titlul sau o mentiune speciala.

Restaurantele inscrise in competitie la Topul Mancarurilor

Anul acesta au fost 37 de restaurante inscrise in concurs, multe dintre ele la mai multe categorii si subcategorii:

1. Argentine
2. AV8
3. Avalon
4. Belli Siciliani
5. Benihana
6. Borgo Margherita
7. Caffe Citta
8. Cherhanaua Ancora
9. Dancing Lobster
10. Edo Garden
11. Fish House
12. Ginger Sushi Bar & Lounge
13. Ici et La
14. Isoletta
15. Joseph by Joseph Hadad
16. JW Steakhouse
17. Kanpai Bistro
18. L’Atelier
19. La Cantine de Nicolai
20. La Cave de Bucarest
21. La Estancia
22. La Terrazza
23. Le Bistrot Francais
24. MAIZE
25. Mesogios
26. Osho
27. Pasterra
28. Poesia
29. Prime
30. Raionul de Peste
31. Red Angus
32. Roberto’s
33. Sushiroom
34. Vacamuuu
35. Yoshi
36. Yuki
37. Zen Sushi

Nota: la categoria „Humus, Tabbouleh si Kibby” nu au fost suficiente inscrieri, prin urmare a fost suspendata din Seria Permanenta in acest an, insa va putea fi inclusa in Seria Flotantelor, cu o revenire in seria de baza de anul viitor.

Echipele de jurizare sunt separate pe fiecare categorie in parte si sunt (partial) diferite la faza de preselectie fata de faza finala. Pentru faza de preselectie pentru Topul Mancarurilor, juriile sunt formate din 3-5 membri, iar pentru faza finala din 5-7. Fac parte din aceste jurii persoane cu o mare experienta internationala, care au calatorit mult de tot si care au avut ocazia de a manca felurile respective de mancare in foarte multe locuri din lume, cu precadere in zonele de origine ale acestor mancaruri pentru perioade semnificativ de lungi de timp – nativi ai tarilor respective sau altii cu o expunere indelungata la respectiva cultura gastronomica.

Anul acesta juriile au cuprins peste 70 de personalitati din aproape 30 de tari, cu peste 20 de ambasadori ai unor tari straine in Romania sau ambasadori roamani in strainatate, toti cu o indelungata experienta  de degustare in cele mai mari restaurante ale lumii. Niciun reprezentant al Restocracy nu face parte din aceste jurii.

Juriile competitiei Topul Mancarurilor

Restocracy task-forces (jury teams)

Steak:

• HE Mr Felipe Guillermo Alvarez de Toledo, Ambassador of Argentina
• HE Mr Eduardo Augusto Ibiapina de Seixas, Ambassador of Brazil
• HE Mr Derek Feely, Ambassador of Ireland
• HE Manuel Gonzalo Vieira Merola, Ambassador of Uruguay
• HE Mr José Miguel Menchaca Pinochet, Ambassador of Chile
• Alejandro Hajdenberg, Argentine, Country Director IMF
• Alexandru Victor Micula, State Secretary at MFA, former Ambassador in Argentina and Paraguay
• Matthias Mau, First Secretary, Political Section, Embassy of Germany
• Prince Mihai Ghyka
• Gaston Figarrota, Argentine, Country manager COFCO
• Valeriu Nistor, Director Vodafone
• Ufuk Tandogan, Turk, President of Garanti Bank
• Kaspar Michel, Swiss, investor
• Basav Ray Chaudhuri, British of Indian origin, international consultant

Sushi, sashimi, udon and ramen

• HE Mr Kisaburo Ishii, Ambassador of Japan
• HE Mr Hans Klemm, Ambassador of the USA
• Calin Fabian, Head of the MFA protocol, former Ambassador to Korea
• Christophe Gigaudaut, Director of the Institut Francais, has studied and worked for many years in Japan
• David Allen Schlaefer, Political Attache of the US Embassy
• Mayo Nishiike, First Secretary, Political Section, Embassy of Japan
• Andrei Caramitru, Managing Partner of Boston Consulting Group
• Raluca Schlaefer, US Embassy, ​​lived more than 16 years in Japan
• Chef Shuichiro Sumiyoshi, personal chef of HE Mr Kisaburo Ishii, Ambassador of Japan to Romania

Foie gras:

• HE Ms Michèle Ramis, Ambassador of France
• HE Ms Taous Djellouli, Ambassador of Algeria
• Radu Boroianu, former Ambassador to Switzerland, former Director of the Romanian Cultural Institute
• Serge Rameau, Consul of Madagascar
• Eric Stab, Chairman & CEO Engie Romania
• Maurits Dohmen, Dutch, Director of the Netherlands Romania Chamber of Commerce
• Misu Negritoiu, former President of ING and the Financial Supervision Authority
• Prince Mihai Ghyka
• Nicolas Don, French, journalist
• Jean-Pierre Vigroux, French, Administrator of BRD

Seafood:

• HE María Eugenia Echeverría Herrera, Ambassador of Peru
• HE Mr Salah Eldin Abdel Sadek Ahmed, Ambassador of Egypt
• HE Mr José Miguel Menchaca Pinochet, Ambassador of Chile
• HE Mr Fernando Manuel de Jesus Teles Fazendeiro, Ambassador of Portugal
• Rodrigo Guzmán Barros, Consul of Chile
• Mohamed Ketata, Director Central and Eastern Europe of Agence Universitaire de la Francophonie
• Dans Pascariu, President of Unicredit Bank
• Sergiu Oprescu, President of the Romanian Banking Association, President of Alpha Bank
• Serge Gonvers, Swiss, Partner of Mazars
• Onder Eren, Turk, CEO Totalsoft
• Sven Marinus, Belgian, Country Manager Sodexo
• Adina Popa, consultant
• Basav Ray Chaudhuri, British of Indian origin, international consultant

Hommos, tabbouleh and kibbi:

• HE Ms Rana Mokaddem, Ambassador of Lebanon
• HE Ms Boutheina Labidi, Ambassador of Tunisia
• HE Mr Talal Mansour Alhajeri, Ambassador of Kuwait
• HE Mr Fuad Karim Saliba Kokaly, Ambassador of Palestine
• HE Mr Saker Malkawi, Ambassador of Jordan
• Tatiana Proskuryakova, Country Director World Bank
• Matthias Mau, First Secretary, Political Section, Embassy of Germany
• Jean-Pierre Vigroux, French, Administrator of BRD
• Maurits Dohmen, Dutch, Director of the Netherlands Romania Chamber of Commerce
• Mohamed Ketata, Director Central and Eastern Europe of Agence Universitaire de la Francophonie
• Florin Pogonaru, investor, President of AOAR
• Roland Rizk, Lebanese, Regional director Europe J & C Joel Ltd

Pasta and risotto:

• HE Mr Marco Giungi, Ambassador of Italy
• HE Ms Isabel Rauscher, Ambassador of Austria
• HE Mr Salah Eldin Abdel Sadek Ahmed, Ambassador of Egypt
• HE Mr Davor Vidis, Ambassador of Croatia
• HE Mr José Guillermo Ordorica Robles, Ambassador of Mexico
• Tatiana Proskuryakova, Country Director World Bank
• Cristian Colteanu, former Ambassador of Romania to Italy, Country manager General Electric
• Alessandro Pitotti, Commercial Attaché of the Italian Embassy, ​​member of the Accademia Italiana della Cucina
• Sergiu Oprescu, President of the Romanian Banking Association, President of Alpha Bank
• Marian Popa, Country manager of Deutsche Bank Technology
• Prince Michael of Laufenburg
• Nicola Longo Dente, Italian, Vice president of Unicredit Bank, member of the Accademia Italiana della Cucina New York and Istanbul
• Luigi Zaccagnini, President of Accademia Italiana della Cucina, delegazione di Bucarest
• Giulio Bertola, Italian, member of Accademia Italiana della Cucina, delegazione di Bucarest
• Marius Persinaru, Country manager Schneider Electric
• Virgil Nitulescu, Director with the Ministry of Culture
• Brian Jardine, American, Managing partner Wolf Theiss
• Kaspar Michel, Swiss, investor

Fish:

• HE Mr Thomas Baekelandt, Ambassador of Belgium
• HE Mr Salah Eldin Abdel Sadek Ahmed, Ambassador of Egypt
• HE Mr Saker Malkawi, Ambassador of Jordan
• Christopher Duggan, Deputy chief of mission, Embassy of Canada
• Nigel Bellingham, Director of the British Council
• Gilda Lazar, Corporate Affairs Director of JTI
• Javier Garcia-del-Valle, Spaniard, CEO Happy Tour
• Mohamed Ketata, Director Central and Eastern Europe of Agence Universitaire de la Francophonie
• Prince Mihai Ghyka
• Sofiane Benmaghnia, Canadian of Tunisian origin, Country manager Lafarge Holcim
• Monica Nistorescu, writer
• Jean-Pierre Vigroux, French, Administrator of BRD
• Florin Pogonaru, investor, President of AOAR

Cateva dificultati, in buna parte asteptate, am avut la evaluarea felurilor de mancare cu versiuni ce se pot indeparta semnificativ de cele originare, din tarile in care au aparut, fie prin „europenizare”, prin introducere in circuitul „fusion” sau al altor bucatarii creative. A trebuit sa comparam feluri de mancare pregatite in maniera traditionala, „ca la ele casa”, cu unele semnificativ schimbate si adaptate altor gusturi si imaginatiei bucatarilor respectivi. Oarecum surprinzator, am avut situatii in care nativii tarilor respective au apreciat mai mult versiunile mai „originale”, „creative”, si invers, nenativi care le-au punctat mai multe pe cele „originare”, apropiate de bucataria lor nativa.

Alta dificultate a fost comparatia felurilor de mancare bazate aproape exclusiv pe calitatea produselor si ingredientelor de baza (cum ar fi pestele sau fructele de mare), cu putine interventii asupra lor, sau chiar crude, cu feluri de mancare din aceeasi categorie dar gatite cu retete sofisticate, cu mulat interventie asura lor din partea bucatarilor. Comparatie dificila, desigur, mai ales ca Restocracy nu a impus niste proceduri clare pentru aceste situatii. Probabil vor fi introduse incepand cu editia urmatoare, sau poate ca vor face chiar obiectul unor subcategorii distincte in viitor.

Castigatorii competitiei Topului Mancarurilor

Castigatorii Editiei „Topul Restocracy al Mancarurilor” Bucuresti 2018, Seria Permanenta, sunt:

• Cele mai bune sushi si sashimi din Bucuresti in 2018 – Argentine
• Cel mai bun ramen din Bucuresti in 2018 – Kanpai Bistro
• Cel mai bun udon din Bucuresti 2018 – Yuki
• Cele mai bune paste si cel mai bun risotto din Bucuresti in 2018 – Roberto’s
• Cel mai bun foie gras din Bucuresti in 2018 – L’Atelier
• Cel mai bun peste din Bucuresti in 2018 – Fish House
• Cele mai bune fructe de mare din Bucuresti in 2018 – Isoletta
• Cel mai bun steak (vita japoneza) din Bucuresti in 2018 – Benihana
• Cel mai bun steak (vita nejaponeza) din Bucuresti in 2018 – Red Angus

Mentiuni speciale pentru:

• Somonul salbatic de la Yoshi
• Bucatini al coniglio della caccia de la Borgo Margherita
• Risotto ai ricci di mare con bottarga de la Belli Siciliani
• Legumele de la MAIZE
• Supa de fructe de mare de la Raionul de Peste
• Crevetii cu sos de lamaie si usturoi de la Mesogios
• Lobsterul cu polenta de la Le Le Bistrot Francais
• Macroul cu sos verde de la La Cave de Bucarest
• King & Tiger Prawns de la Dancing Lobster

Mentiuni speciale „hors concours” pentru:

• Pizza Margherita de la Borgo Margherita
• Ciocolata spumoasa, cremoasa, crocanta, inghetata de arahide cu sare afumata si piment d’Espelette de la Le Bistrot Francais
• Serviciul si ambianta de la Isoletta

Ii felicitam pe toti castigatorii premiilor din acest an, pe chef-ii si pe managerii restaurantelor respective si pe toti cei de acolo!

Ii felicitam pe finalisti, in egala masura!

Finalistii competitiei Topul Mancarurilor

Restaurantele care au intrat in finala pentru categoria Foie Gras sunt (in ordine alfabetica):

• L’Atelier
• La Cantine de Nicolai
• Le Bistrot Francais

Restaurantele care au intrat in finala pentru categoria Peste sunt (in ordine alfabetica):

• Fish House
• La Cave de Bucarest
• L’Atelier
• Poesia
• Raionul de Peste

Restaurantele care au intrat in finala pentru categoria Paste si Risotto sunt (in ordine alfabetica):

• AV8 (risotto)
• Borgo Margherita (paste)
• Isoletta (la ambele sub-categorii, paste si risotto)
• Roberto’s (la ambele sub-categorii, paste si risotto)

Restaurantele care au intrat in finala competitiei pentru cele mai bune Sushi, Sashimi, Ramen si Udon sunt (in ordine alfabetica):

Sushi

• Argentine
• Ginger
• Sushiroom

Sashimi

• Argentine
• Ginger
• Yoshi

Ramen & udon

• Kanpai
• Yuki
• Zen Sushi

Restaurantele care au intrat in finala competitiei pentru cel mai bun Steak sunt (in ordine alfabetica):

Vita japoneza

• Benihana
• Osho
• SushiRoom
• Vacamuuu

Vita nejaponeza

• Osho
• Poesia
• Red Angus

Restaurantele care au intrat in finala competitiei la categoria Fructe de mare sunt (in ordine alfabetica):

• Isoletta
• Le Bistrot Francais
• Mesogios
• Raionul de Peste

Multumim tuturor restaurantelor participante, multumim membrilor juriilor, care nu de putine ori si-au amanat intalniri oficiale sau importante reuniuni de afaceri pentru a merge la evaluari!

Multumim mass-media si cititorilor care au preluat aceasta informatie si au transmis-o si altora, cu convingerea ca este de folos tuturor, restaurantelor si clientilor lor in egala masura!

Si multumim, inainte de toate, sponsorilor nostri:

• Expressoft – sponsorul categoriilor Steak si Fructe de mare
• Grundig – sponsorul categoriei Peste
• Barilla – sponsorul categoriei Paste si Risotto
• HipMenu – sponsorul categoriei Sushi, Sashimi, Ramen si Udon

Si sponsorilor care ne-au adus vinurile: Domeniul Bogdan, Kvint si Alira!

Restocracy

Restocracy.ro este un site lansat in martie 2017, bazat pe un sistem de evaluare si prezentare a restaurantelor creat de catre George Butunoiu si asociatii sai. Produsul principal este „Lista Restocracy„, adica Topul celor mai bune 200 de restaurante din Bucuresti. Pe langa aceasta Lista, Restocracy include numeroase alte liste cu restaurante, cafenele si diverse localuri: Marile gradini si terase, Localurile boeme, Restaurante child-friendly si multe, multe altele, articole si stiri, competitii si proiecte speciale etc.

In luna mai, Restocracy va lansa aplicatia integrala de mobil, Restocracy Mobile, cu toate listele principale din site, sistem de rezervare, de evaluare a restaurantelor de catre cititori, comentarii etc.