Zona Pietei Rosetti din Bucuresti este una dintre cele mai prolifice privind localurile boeme. Si nu e de mirare, pentru ca strazile, casele sau ambianta din zona ajuta foarte mult. Astfel, pe o raza de cateva sute de metri poti gasi cel putin 10-15 localuri, gradini, terase sau alte spatii mai mult sau mai putin boeme, fiecare cu poveste si cu targetul sau.

Dianei 4 este un loc foarte cunoscut publicului, fapt ce il duce din ce in ce mai mult catre mainstream, iesind cate putin din zona boema, acolo unde si-a propus sa se incadreze. Dianei 4 este situat in imediata apropiere a Pietei Rosetti, pe strada Dianei, o zona linistita cu cladiri istorice, unele renovate, altele nu. Este o zona centrala, care – desi ajuta la crearea imaginii boeme – este la polul opus localurilor neo-boeme (post-boeme), care se disting din acest punct de vedere prin locatii cat mai indepartate de centru, cat mai nonconformiste si fara vad comercial.

Casa in care se afla Dianei 4 este o cladire veche nerenovata la interior, amenajata intr-un stil restro, cu tencuieli neuniforme si chiar inexistente, cu mobilier vechi din lemn, cu instalatii si fire puse la vedere. Practic, cu un design gandit a fi boem in sensul cel mai apropiat de asteptarile publicului, dar bine gandit si realizat, pentru ca nimic nu parea a fi la intamplare. In interior probabil ca incap aproximativ 50 de persoane in cele cateva sali amenajate pentru public. Terasa are aproximativ 50 de locuri, si are mobilier clasic de terasa, dar usor personalizat cu elemente boeme, retro-used, cu mese si scaune din fier forjat si lemn.

Mesele sunt de maxim 5-6 persoane, iar oamenii care stau impreuna se cunosc intre ei, deci nu vom regasi necunoscuti care sa stea impreuna (un important marker al neo-boemei!).

Muzica de la Dianei 4 este nedefinita la terasa, fiind in surdina, in interior probabil ca se auzea un pic mai tare, insa rolul ei ramane unul subtil.

Daca vorbim de mancare, atunci trebuie sa stiti ca la Dianei 4 veti gasi o bucatarie urbana spre multicuisine, cu destul de multe variatii in meniu (paste, burgeri, antreuri, feluri principale etc.), iar pretul mediu al unei portii este de aproximativ 30 de lei.

Stafful este tanar (25-30 de ani) si sunt relativ asemanatori cu clientii, cate unul dintre ei avand un sort, peste hainele casual (blugi, tricouri, tenisi). Se deosebesc de clienti doar pentru ca fac service la masa, insa sunt prietenosi, vorbesc foarte calm si relaxat si nu se poarta cu vreo eticheta.

Cand am fost eu, erau in jur de 35-40 de persoane la Dianei 4, terasa fiind ocupata in proportie de 80-90%, atat de femei, cat si de barbati, intr-o pondere egala.

Grupurile prezente nu aveau o diferenta mai mare de 5 ani intre membrii lor, fiind si destul de omogeni ca statut social (studenti, oameni cu studii superioare, corporatisti, turisti etc.), cu un outfit lejer (tricouri, bluze, blugi) si destul de pestrit colorat. Cei prezenti discutau intre ei, dezbateau chiar lucruri interesante si usor deosebite de „nimicurile” zilnice, altii lucrau pe laptopuri, in timp ce consumau chestii usoare si putine; o limonada, o cafea, un vin, o bere, arareori o salata sau o portie de paste.

Distinctivitatea clientelei de la Dianei 4 nu pare sa fie foarte mare, ba chiar merge catre limita minima, cel putin cand am fost eu acolo. Grupurile sunt destul de mici, de maxim 4-5 persoane, si nu am observat nicio relatie intre grupuri, insa in multe dintre grupuri am vazut ca existau lideri de grup.

Clientela dominanta, desi nu intr-un mod foarte evident, pare a fi cea a preboemilor, a celor care se situeaza cumva pe prima treapta a boemilor, la limita. Pe langa acestia, veti mai intalni cu siguranta si prehipsteri (boemi mai clar sesizabili decat preboemii), dar si turisti, pe care nu prea ii putem „acuza” de mai nimic.

Am vazut ca cei de acolo au venit mai ales cu biciclete (chiar cu Segway), dar si pe jos, adica un semn bine distinctiv al boemilor. Dincolo de cei care se aflau acolo pentru a iesi in oras, fie pentru a lua masa, fie pentru a nu sta acasa, clientela de la Dianei 4 parea ca se afla acolo cu alte motive: fie sa lucreze la un proiect sau pe laptop intr-un loc lejer, care permite acest lucru, fie sa dezbata anumite lucruri alaturi de ceilalti si, totodata, sa se afle intr-un spatiu care sa se plieze cu personalitatea si cu modul lor de a fi. (Daniel Catoi – mai 2018)