Una dintre cele mai frumoase și umbroase terase din București, dar și printre cele mai ascunse, pentru că ajungi acolo doar dacă știi de ea sau dacă ți-a spus cineva. Casă din alte vremuri, copaci bătrâni, grădină mare. Plus cea mai zâmbitoare și mai adorabilă kelneriță pe care am întâlnit-o în ultima vreme. E cafenea, dar au și câte ceva de mâncare. Cafea foarte bună. Și am avut marea surpriză să-mi regăsesc un veki pian de care uitasem, un bătrân Bluthner pe care nu l-am mai folosit din pandemie. Am făcut multe concerte în casa aceea, pe când Doamna Mara și Andrei aveau o galerie privată de artă acolo. Dar apoi am primit un pian mai nou, iar pe acela l-am abandonat când au plecat și ei, fiindcă e extrem de greu. Nu cred că l-au folosit noii kiriași. A46 vine de la Aleea Alexandru 46. PS: au și masă socială… (George Butunoiu – iunie 2024)
Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii
The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.