O cină memorabilă în plină pandemie și în plină iarnă la Poesia, pe terasă, pentru că saloanele erau pline toate. Însă am fi stat oricum afară, fiindcă aveau focuri peste tot, căldură chiar mai multă decât era nevoie, și vedeai live cum ninge.
Poesia au fost mereu printre câștigătorii competițiilor Restocracy pentru cele mai bune mâncăruri din București, așa că eram pregătiți pentru un nou „tur de forță” gastronomică. Nu ne așteptam să rămânem cinci ceasuri la masă, însă pentru un meniu de degustare cu 10 feluri nu e chiar atât de mult, daca faci un calcul simplu.
Meniul de degustare al lui Zsolt J. Tarsay
- Amuse bouche
- Stridii Gillardeau no.3
- Carpaccio de langustine cu trufe proaspete
- Rulou de ton roșu cu mousse de avocado
- Calamar umplut cu creveți și zucchini
- Homar și Saint Jacques în sos de unt și lămâie
- King Crab gratinat la cuptor cu sos lime
- Terină de foie gras cu blini și jeleu de coacăze roșii
- Oul Poesia – ou poșat cu supă cremă fină de foie gras și trufe
- Mușchi de vită Argentina cu ciuperci de pădure și sos de trufe
- Tort de lămâie
Și vinuri românești, cum iau întotdeauna când merg la restaurant: Martha (pinot gri cu tămaioasa românească) și Vinul Poesia (cabernet sauvignon cu merlot), amândouă de la Moșia Galicea Mare, îmbuteliate special pentru ei.
Poesia e unul dintre restaurante din București respectate de către clienții săi, mulți fideli, obișnuiți ai locului, după cum cu ușurință am putut observa. Trec pe acasă înainte să vină, se schimbă și își pun haine frumoase. Iar fetele elegante vin cu pantofii cu toc cui în sacoșă și și-i pun chiar înainte să coboare din mașină, în poarta restaurantului. Asta spune ceva despre Poesia și locul pe care a reușit să și-l câștige, și mai ales să și-l păstreze de atâția ani…
Poesia dupa pandemie
A fost unul dintre primele restaurante la care am mers dupa ce s-au redeschis toate in iunie, pentru ca imi era dor de o bucatarie fina. Terasa si mai frumoasa decat o stiam (doar aceasta deschisa, conform regulilor in vigoare la aceasta data), mancarea la fel de buna. Am toate motivele sa cred ca vor ramane in elita restransa a restaurantelor bucurestene inca o buna bucata de vreme de acum inainte. (GB – iunie 2020)
Poesia e cel mai bun restaurant cu specific italian din Bucuresti, in acest moment.
Am fost de mai multe ori la Poesia, intre timp, si totul a ramas la fel. Restaurantul arata impecabil, foarte curat si bine amenajat, si terasa e acum acoperita, in caz de nevoie, si mai bine amenajata. Mancarea la fel de buna, ceea ce face Poesia cel mai bun restaurant cu specific italian din Bucuresti, dupa calculele Restocracy. E printre foarte putinele restaurante italienesti din oras care are mancare fina: fie unele feluri din bucataria clasica ajustate cu ingrediente si tehnici de bucatarie fina, fie unele facute direct dupa retetele Haute Cuisine. Dar tocmai de aceea multi italieni „conservatori” considera ca Poesia nu e un „adevarat restaurant italian” – ei incluzand in aceasta categorie doar pe cele cu bucatarie traditionala, desigur. Au produse si ingrediente de cea mai buna calitate, si mai trebuie spus si ca au ajuns in finala competitiei noastre Topul Mancarurilor din Bucuresti la toate categoriile la care au participat! Serviciul a fost bun pentru noi de fiecare data, insa am vazut si un chelner care s-a purtat urat cu cei de la o masa alaturata. (GB – august 2019)
Unul dintre putinele restaurante cu mancare fina dintre foarte multele cu specific italian.
Restaurantul acesta se numea Fiore di Poesia, la inceput, si era neam cu Fiore di Latte, un alt restaurant italian de lux, din imediata apropiere, avand acelasi proprietar si acelasi bucatar sef, pe Patrizia Paglieri, o italianca ajunsa cunoscuta dupa ce a aparut in televizor.
Acum se numeste Poesia Restaurant (si nu Poesia Ristorante, cum e moda), si nu stiu daca a ramas tot al lui Marius Tuca si daca italianca mai gateste acolo.
Poesia ocupa o vila foarte frumoasa in Piata Cherles de Gaulle, unde se continua Aviatorilor inspre parcul Bordei, chiar vizavi de coltul Herastraului. Casa a fost renovata complet cand au luat-o, acum doi sau trei ani, cred, si e foarte frumos amenajata, se vede mintea unui arhitect sau decorator foarte priceput acolo. Sunt culori calde, luminoase, atmosfera mediteraneana, de vacanta. Au trei sali nu prea mari la parter, un parter inalt, iar la etaj cred ca e altceva, nu pare sa aiba legatura cu restaurantul.
Curtea din fata, unde e terasa, e pavata in intregime, nu au niciun petic verde, si singurul copac pe care l-am vazut e destul de bicisnic.
Poesia e un restaurant cu specific italian, evident, un amestec de bucatarie traditionala italiana si bucatarie fina, dar si cu felurile clasice adaptate spre fine dining, cu diverse adaugiri si inovatii de bucatar pasionat si priceput.
Mancarea
de la Poesia e foarte buna, aproape toata, atent facuta si prezentata. Pastele, in special. Foloseste destul de mult trufele, ceea ce te face sa treci cu vederea multe inovatii riscante, cum ar fi ciupercile in bucati mult prea mari sau piureul prea dulce, cu ingrediente de desert in el, vanilie sau ceva asemanator.
Serviciul a fost in general bun la Poesia, cu multi chelneri, mai multi decat clientii. Am fost luati in primire de cel mai aerian dintre ei, care habar nu avea care e rolul lui acolo, ce sa faca si ce sa ne intrebe, insa dat repede deoparte de unul foarte sigur pe el, rapid si eficient, si care mai si zambea, pe deasupra…
Preturile sunt mari la Poesia, insa unde nu atat de mari ca la alte restaurante care nu au prea mare legatura cu bucataria fina, fie ea italiana, frantuzeasca sau de alt fel.
Restaurantul Poesia, de la Piata Charles de Gaulle, e unul dintre putinele restaurante cu adevarata bucatarie fina, printre foarte multele restaurante cu specific italian din Bucuresti. E de pus pe lista intotdeauna cand doriti sa mancati ceva mai sofisticat intr-un loc elegant si linistit. (GB – apr 2017)
Saloanele Poesia
Terasa Poesia