Mananc zilnic de 40 de ani in restaurante, pentru ca asa a fost viata mea pana acum. Iar de 15 ani scriu despre aceste restaurante, tot aproape zilnic. La inceput in ziare si reviste, apoi pe cele doua site-uri ale mele pe care le-am avut exclusiv despre restaurante. Articole preluate si de altii.
In aproape toate articolele scriu cateva pasaje si despre serviciile din localuri. Iar unele articole sunt integral pe aceasta tema. Scriu observatii de-ale mele si le argumentez si documentez cat de bine pot, prezint studii despre servicii facute de altii, in special din SUA, unde se studiaza si se documenteaza cel mai temeinic si in amanunt acest subiect. Desigur, in unele articole ii laud foarte tare pe chelneri si pe manageri, in altele ii critic cu multa severitate.
Cand ii critic, unii se supara, considerand ca o fac cu rea vointa, de parca i-as fi cunoscut dinainte si vreau sa le platesc vreo ploita, sau sa le iau locul, mai stii. Altii se gandesc la ce au facut si de ce am scris eu ce am scris despre ei, analizeaza sa vada daca eu am dreptate, daca ei au sau daca adevarul e undeva pe la mijloc.
Si ma suna ca sa stea de vorba cu mine, sa vedem de unde vin divergentele de opinii si de pozitii. Domnu Butunoiu, uitati, am vazut ce ati scris despre noi. Si am vrea sa intelegem mai bine de ce considerati ca asta sau ailalta nu sunt bune, pe ce va bazati cand recomandati altceva. Ce-ar fi sa ne intalnim la o cafea, sa va spunem si noi punctul de vedere, poate ajungem la o concluzie comuna in final. O sa mai vin cu trei prieteni, sunt si ei chelneri la alte doua restaurante, si ar vrea si ei sa se lamureasca.
Si stiti bine cat de greu si de frustrant este pentru noi cand avem clienti dificili, parca porniti special sa ne umileasca si sa ne faca viata infernala fara motiv si fara vreo miza serioasa. Va trimit atasat doua articole pe tema asta, scrise de mine si de prietenul meu de la cafenea, va rog sa le publicati pe site. Sa vada si clientii cum e viata noastra in restaurant, de ce facem una sau alta. Sigur, unii sunt hateri si vor ranji cinic la citirea celor scrise de noi, insa vor fi si destui altii care nu stiu si nu s-au gandit la aceste lucruri, si sunt convinsa ca isi vor schimba atitudinea. Al dumneavoastra, cu salutari cordiale, Gelu.
Da, asa se fac lucrurile, asa inteleg oamenii pozitia celuilalt, la o cafea. Asezandu-se la masa, discutand, analizand, dandu-si cu parerea, venind fiecare cu argumentele lui.
Asadar, in cei peste 15 ani de cand scriu despre ei, cati chelneri credeti ca au venit sa discute cu mine, sa-si prezinte punctele de vedere, poate sa-mi ceara un sfat? Si cati mi-au trimis articole cu parerile lor despre clienti, despre manageri, despre evaluatorii de restaurante, ca sa le public?