Cristina Mehedinteanu ne-a povestit in cateva randuri parcursul sau profesional si cum a ajuns sa fie pastry chef. A fost un vis din copilarie sa devina cofetar. De mic copil, o fascinau mirodeniile si gatea mult cu mama ei. Cel mai mult pregateau prajituri si fursecuri impreuna de Craciun. Initial, nu a urmat insa aceasta pasiune, ci a mers pe drumul clasic. A terminat o facultate de Comunicare si Relatii Publice si a lucrat cam 2 ani in domeniu dupa absolvire.
Ulterior, si-a deschis insa un blog culinar in timpul studiilor si asa a ajuns sa cunoasca oameni din domeniu si sa le impartaseasca pasiunea pentru gatit si deserturi. Ca sa duca aceasta pasiune la nivelul urmator, a urmat un curs de bucatar la Horeca School in Bucuresti. A ramas in domeniu si s-a angajat ca bucatar la un hotel din centrul orasului. Apoi a plecat la Londra.
- Cum a fost experienta ta ca pastry chef in Londra?
Am lucrat in Londra timp de 4 ani. Am avut ocazia sa lucrez cu chefi precum Ottolenghi si Albert Adria. Am lucrat in restaurante, dar si cofetarii precum Oree Boulangeries, Primrose Bakery si Harrods. Mi-a placut mult sa lucrez ca pastry chef si sa invat atatea lucruri noi. Mi-am insusit multe retete, tehnici de lucru, am cunoscut oameni din toata lumea si am degustat foarte multe prajituri.
A fost o experienta din care am invatat foarte mult despre cofetarie, dar si despre mine. Am devenit un cofetar mai bun, cu un set de abilitati puse in practica ani de zile, mi-am dezvoltat imaginatia si talentul de a pregati deserturi diferite. Am avut ocazia sa practic cofetarie frantuzeasca, britanica, spaniola si americana. Acum combin un pic din toate ca sa imi creez propriile deserturi.
- Ce presupune munca de pastry chef?
Munca aceasta presupune foarte multa forta fizica si mentala. Se sta multe ore in picioare si este foarte stresant mediul de lucru. Trebuie sa iti placa ceea ce faci si sa fii cu adevarat implicat si dedicat. Ziua de munca incepe foarte devreme in laborator. Se coc produse proaspete, precum biscuiti si briose, se pregatesc aluaturi, crème, coji de tarta si se monteaza torturi. Exista si partea de décor. Totul depinde de laborator si retetar. Sunt momente din zi in care poti sa fii blocat 2 ore doar sa posezi briose sau sa decorezi torturi.
Pentru mine, aceasta meserie mai inseamna si mult research si studiu. Exista o baza care trebuie aprofundata, ca in orice domeniu, si fara de care nu se poate merge inainte sau lucra prea usor. Baza aceasta plus experienta de lucru si pasiunea pot duce la performanta.
- De unde ai aceasta pasiune pentru prajituri si deserturi?
Mi-au placut dintotdeauna deserturile si prajiturile. Imi place sa mananc ceva dulce. Ulterior, mi-a placut sa pregatesc torturi si fursecuri acasa. Usor, usor, am inceput sa strang retete, sa mai incerc prajituri noi si asa m-am indragostit si mai tare de cofetarie. In plus, imi plac prajiturile pentru ca sunt frumoase. Ce este mai minunat decat sa creezi ceva frumos?
- Cine te inspira dintre marii pastry chefi?
Nu urmaream la inceput cofetari neaparat, ci chefi bucatari. Fiecare are si deserturi in palmares, dar mai simple sau de fiecare zi. Am inceput sa descopar pastry chefi in momentul in care am devenit si eu cofetar. M-am lasat inspirata de cei alaturi de care am lucrat, precum Ottolenghi, Albert Adria, Hans Ovando, dar si altii precum Cedric Grolet, Claire Heitzler, Gregory Doyen, Antonio Bachour, Karim Bourgi, Pierre Herme. Pe acestia din urma ii studiez pe internet si ii urmaresc pe social media.
- Care sunt ingredientele pe care le folosesti cel mai des la prajituri?
Sunt cateva ingrediente care au inceput sa imi placa foarte mult de-a lungul timpului. Sunt ani de cand tot pregatesc prajituri si deserturi, atat in tara, cat si in afara. Cel mai mult imi plac deserturile cu lamiae. Sunts mai fresh si nu foarte dulci. Imi place si ciocolata amaruie, vanilia, fructele, in special zmeura. In toate deserturile pe care le creez ma asigur ca am si un fruct sau un element pe baza de fructe.
Momentan trec printr-o perioada in care nu pot sa mai mananc si nu imi mai plac deserturile cu alune de padure sau fistic, fie ca sunt proaspete sau sub forma de praline. Mi se par foarte grele.
- Care ar fi desertul cel mai potrivit pentru o ocazie speciala?
Poate sa depinda si de ocazie, dar mie mi se pare ca in orice moment o felie de tort este potrivita. Un desert pe baza de ciocolata poate fi ceva elegant si decadent. Daca tot este o ocazie speciala si un moment de sarbatoare, atunci un desert mai deosebit ar trebui sa fie alegerea numarul unu. As recomanda un tort mousse cu ciocolata sau o tarta cu crema si fructe si nu in ulimul rand, o cutie de praline de ciocolata. Acesta este si desertul meu preferat pentru o ocazie.
- Care este stilul de cofetarie prefarat si de ce?
Imi plac mai multe stiluri de cofetarie. Cel mai mult am studiat insa stilul frantuzesc, dar si cel modern, care reprezinta o combinatie din mai multe. Imi place cofetaria frantuzeasca pentru ca este foarte eleganta si rafinata, dar mai ales pentru ca se bazeaza pe gust si calitate mereu, nu doar pe aspect. Combinatia dintre cofetaria frantuzeasca si cea japoneza mi se pare foarte reusita.
- Cateva sfaturi pentru persoanele aflate la inceput de drum in aceasta meserie.
Sa nu se dea batute orice ar fi. Sa inteleaga de la inceput ca o sa fie greu, dar satisfactii exista de-a lungul drumului si timpului. O sa fie momente mai putine bune, dar si momente culminante care fac sa merite toata osteneala si sacrificiul. Multa munca, incredere, seriozitate, dedicare si vin si rezultatele.
- Cum este munca de trainer de cofetarie?
In prezent, sunt mai mult trainer decat pastry chef. Am acest rol de aproape 2 ani in cadrul Horeca School si impartasesc din cunostinte si tehnici invatate de mine si altor oameni. Imi place sa fac asta si am foarte multe satisfactii. Meseria aceasta presupune pregatirea de cursuri de calificare sau masterclass-uri, testarea de retete, foarte multa munca de organizare si administrativa, precum si sustinerea multor trainiguri.
Ca profesori suntem responsabili de educatia culinara a viitoarelor generatii, precum si de inspiratia pe care reusim sa le-o insuflam cursantilor. Doar asa informatia poate sa mearga mai departe.
- Cum vezi viitorul cofetariei in Romania si care ar fi tendintele?
Eu vad un viitor bun. Industria a crescut foarte mult in ultimii ani, precum si interesul clientilor, dar si al oamenilor in general pentru deserturi si pentru dobandirea de cunostinte in domeniu. Tot mai multi se inscriu la cursuri, cauta pe internet, ies la cofetarii si incearca lucruri noi. Cred ca o sa continuam sa modernizam deserturile servite in restaurant sau la vitrina. Avem si noi mult potential in ceea ce priveste aspectul final al deserturilor.
O sa existe mereu si cofetariile clasice cu gustul de odinioara, dar chiar si acolo mai vad in vitrine o pavlova, un choux sau cheesecake. De asemenea, am inceput sa folosim ingrediente si elemente precum praline de fistic sau alune de padure, tonka, glazura Rocher, macarons, etc. O sa fie mult mai popular pe viitor un mix intre traditional si modern, dar cred si ca locatiile cu un singur produs o sa ia avant. Sunt deja cofetarii sau buticuri care au in meniu doar gogosi sau tarte. Este si acesta un concept de business inedit. (Interviu Restocracy – noiembrie 2021)
