La Mama care gateste la repezeala cu ce gaseste la supermarket
Primul restaurant La Mama cred ca a fost cel de pe Barbu Vacarescu, unde incepe din Stefan cel Mare. Era (poate ca este si acum?) un restaurant destul de mic, insa a avut mare faima o buna bucata de vreme dupa ce s-a deschis, acum multa, multa vreme.
Vazand ca le merge bine cu un concept de mancare simpla, au facut si alte restaurante La Mama, din ce in ce mai mari. Nu stiu de ce le-a mers atat de bine, pentru ca mancarea e destul de banala, de volum. Mi-e greu sa-mi imaginez pe cineva care se intoarce pentru ea la aceste restaurate. Poate pentru ca preturile sunt moderate. Si, nu in ultimul rand, sunt sigur ca si numele a dus pe multi de nas.
La Mama de langa Atheneul Roman, fata in fata cu marele Le Bistrot Francais si cu Chocolat, si alaturi de Salon Golescu, e un restaurant mare, de volum. Amenajat clasic, ca sa-i scoata si mai bine in evidenta specificul. Arata bine, tavanul e inalt, nu e inghesuiala, culorile sunt calde. Are si o terasa mare in fata, amenajata simplu, de volum.
Meniul romanesc, desigur, fiindca despre mamele romance e vorba. Cele din clasa de mijloc si din cele de sub ea, care cumparat tot ce e mai ieftin de la supermarket si nu-si bat capul vreodata sa faca ceva nou, original. Ciolanul pe care l-am mancat a fost chiar bun, insa nu si fasolea.
Serviciul e si el industrial La Mama. Mereu agitati, obositi si cateodata debordati, pentru ca e tot timpul lume la ei. Dar se straduiesc sa faca treaba buna, si reusesc, daca nu uiti ca esti intr-un restaurant turistic. Da, multi turisti, majoritatea din categoria celor cu bugete reduse. Preturile normale, dupa cum am spus.
Pe turisti poti sa-i intelegi usor ca-i vezi La Mama Ateneu, lor nu poti sa le ceri niciodata prea mult. Pe studenti la fel, pentru ca nu e scump La Mama, si, oricum, la varsta aceea nu faci mare diferenta intre gusturi. Dar vezi si oameni instariti La Mama, neturisti si bine imbracati. Poate ca e nostalgia pe undeva… (GB – iunie 2018)
Am cumparat de mai multe ori sarmale de la restaurant La mama Orhideea dar a treia oara a fost cu ghinion era sa mi sparg dintii in carnea plina cu oase.A doua zi merg sa le povestesc ce am patit si imi ofera inca o portie de sarmale gratis.Ce credeti ghinion curat si aici nimeresc un os ca sa ma lecuiesc de tot de sarmalele lor si sa nu mai cumpar niciodata. Aveti grija de dintii dvs.18/19 nov 2023
Va multumim pentru ca, in timpul unei plimbari prin centrul Bucurestiului ati avut amabilitatea sa popositi la restaurantul La Mama Ateneu. Recent renovat la inceputul anului 2018 intr-un stil urban, contemporan, dar pastrand cateva accente din ceea ce inseamna “autentic romanesc” si de valoare, restaurantul nu este amenajat traditional. La “La Mama”, pretuim valorile romanesti din orice domeniu de activitate, iar ele sunt adevarate surse de inspiratie pentru conceptul citadin care ne defineste acum.
Da, este adevarat, ne viziteaza multi turisti. Nu stim daca au bugete reduse sau nu, pentru ca noi ii servim la fel pe fiecare in parte, indiferent ca iau cina in familie sau doar se delecteaza cu un pahar de vin la terasa. Meniul este variat, departe de a fi “banal”, cu preparate pentru un mic dejun copios, cu gratare si platouri pentru familii si grupuri, dar si cu adevarate specialitati pe care vi le recomandam la urmatoarea vizita: coaste de porc cu sos barbeque, rasol de manzat, saramura de crap sau chiar meniul special de toamna, cu pastrama de oaie si must. Iar sambata este zi de Rasfat la La Mama Ateneu, pentru ca ne delectam oaspetii cu midii proaspete in sos de vin alb sau sos rosu. Va recomandam sa aveti alaturi si un pahar de vin romanesc si aveti de unde alege, pentru ca avem cea mai mare varietate de vinuri romanesti la pahar. Iar vinul face parte din identitatea noastra nationala.
Anul viitor, restaurantele La Mama aniverseaza 20 de ani de activitate si poate ca acest lucru este o confirmare a faptului ca am stiut sa ne pozitionam pe o piata in care multe dintre restaurantele care apar, dispar la scurt timp. Si vom fi aici si peste 20 de ani, pentru ca, intotdeauna, la mama se mananca bine. Si mult. Iar mama ne pune intotdeauna ceva bun in mancare. Asa s-a nascut “La Mama”: din necesitate, din dor si…din foame.
In loc de incheiere, va vom spune ca ne dorim ca romanii (si nu numai) sa isi permita sa manance la restaurante “la sosea”, seara de seara, asa cum era pe vremuri, atunci cand Bucurestiul era Micul Paris si oamenii traiau frumos si se bucurau de micile placeri ale vietii. Da, ne dorim ca oaspetii nostri sa poata sta mereu la terasa, fie ca este ea mai mica sau mai mare, dupa o plimbare prin frumosul Bucuresti, sa se relaxeze, sa se bucure de mancare si de vin si sa ne impartaseasca o parte din povestea lor de viata. Iar acest lucru se intampla deja la La Mama. Si noi stim ca ne-am facut meseria cum trebuie.
Am niste prejudecati legate de restaurantele La Mama, cu siguranta, probabil formate in urma cu mai multi ani dupa vizita la unul dintre restaurante, cred ca cel din rondul de la Alba Iulia. Inainte sa intru intr-un restaurant La Mama imi spun ca o astfel de mancare nu are cum sa fie foarte buna, e doar cat sa-ti astampere foamea cu un gust si cantitate rezonabile si la preturi accesibile. De aceea am intrat in cele doua restaurante mentionate pe site doar pentru un pranz sau cina expeditive, cu un fel sau doua cel mult. Nu am evaluat niciodata serios restaurantele La Mama, e drept, si daca sunt diferente semnificative intre ce am scris eu si realitate, imi pare sincer rau!
Cat despre ciulama, eu sunt din Galati, si in toata Moldova ciulamaua se face cu smantana grasa (nu cu simulacrul acela de la Danone sau altii), jumatate de kilogram sau chiar mai mult, daca e o tigaie mai mare, la care se adauga cateva linguri de faina, ca sa se lege. “Ciulamaua” cu faina (exclusiv) e o invesntie olteneasca, si nu e de mirare ca asa apare in DEX. Imi si inchipui pe profesorul de la Iorgu Iordan, care lucra la articolul respectiv din DEX, sunandu-l pe un vecin sa-l intrebe cum se face ciulamaua, si acesta dandu-i reteta cu faina, desigur. Daca DEX-ul ar fi fost facut la Iasi, nu la Bucuresti, va asigur ca altceva ar fi fost scris acolo la “ciulama”… 🙂 Deci, ca fost moldovean, nu ma voi putea impaca niciodata cu gustul acesta.
Iar despre evaluarile mai consistente si mai serioase: cand imi propun sa fac asta, iau intotdeauna cele mai bune mancaruri (pentru asta ii intreb pe chelneri, chia daca stiu ca in marea majoritate a cazurilor imi dau raspunsuri idioate) si pe cele mai proaste (pe astea le depistez eu usor in meniu), apoi fac un fel de medie. La Mama nu stiu care sunt cele mai bune mancaruri, insa cred ca le stiu de pe acum pe cele mai proaste. Oricum, mi-am pus pe lista sa revin in curand, impreuna cu cineva, ca sa fie ceva mai obiectiva opinia… GB
Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii
The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.
Primul restaurant La Mama cred ca a fost cel de pe Barbu Vacarescu, unde incepe din Stefan cel Mare. Era (poate ca este si acum?) un restaurant destul de mic, insa a avut mare faima o buna bucata de vreme dupa ce s-a deschis, acum multa, multa vreme.
Comentarii (3)
Am cumparat de mai multe ori sarmale de la restaurant La mama Orhideea dar a treia oara a fost cu ghinion era sa mi sparg dintii in carnea plina cu oase.A doua zi merg sa le povestesc ce am patit si imi ofera inca o portie de sarmale gratis.Ce credeti ghinion curat si aici nimeresc un os ca sa ma lecuiesc de tot de sarmalele lor si sa nu mai cumpar niciodata. Aveti grija de dintii dvs.18/19 nov 2023
Domnule G.B.,
Va multumim pentru ca, in timpul unei plimbari prin centrul Bucurestiului ati avut amabilitatea sa popositi la restaurantul La Mama Ateneu. Recent renovat la inceputul anului 2018 intr-un stil urban, contemporan, dar pastrand cateva accente din ceea ce inseamna “autentic romanesc” si de valoare, restaurantul nu este amenajat traditional. La “La Mama”, pretuim valorile romanesti din orice domeniu de activitate, iar ele sunt adevarate surse de inspiratie pentru conceptul citadin care ne defineste acum.
Da, este adevarat, ne viziteaza multi turisti. Nu stim daca au bugete reduse sau nu, pentru ca noi ii servim la fel pe fiecare in parte, indiferent ca iau cina in familie sau doar se delecteaza cu un pahar de vin la terasa. Meniul este variat, departe de a fi “banal”, cu preparate pentru un mic dejun copios, cu gratare si platouri pentru familii si grupuri, dar si cu adevarate specialitati pe care vi le recomandam la urmatoarea vizita: coaste de porc cu sos barbeque, rasol de manzat, saramura de crap sau chiar meniul special de toamna, cu pastrama de oaie si must. Iar sambata este zi de Rasfat la La Mama Ateneu, pentru ca ne delectam oaspetii cu midii proaspete in sos de vin alb sau sos rosu. Va recomandam sa aveti alaturi si un pahar de vin romanesc si aveti de unde alege, pentru ca avem cea mai mare varietate de vinuri romanesti la pahar. Iar vinul face parte din identitatea noastra nationala.
Anul viitor, restaurantele La Mama aniverseaza 20 de ani de activitate si poate ca acest lucru este o confirmare a faptului ca am stiut sa ne pozitionam pe o piata in care multe dintre restaurantele care apar, dispar la scurt timp. Si vom fi aici si peste 20 de ani, pentru ca, intotdeauna, la mama se mananca bine. Si mult. Iar mama ne pune intotdeauna ceva bun in mancare. Asa s-a nascut “La Mama”: din necesitate, din dor si…din foame.
In loc de incheiere, va vom spune ca ne dorim ca romanii (si nu numai) sa isi permita sa manance la restaurante “la sosea”, seara de seara, asa cum era pe vremuri, atunci cand Bucurestiul era Micul Paris si oamenii traiau frumos si se bucurau de micile placeri ale vietii. Da, ne dorim ca oaspetii nostri sa poata sta mereu la terasa, fie ca este ea mai mica sau mai mare, dupa o plimbare prin frumosul Bucuresti, sa se relaxeze, sa se bucure de mancare si de vin si sa ne impartaseasca o parte din povestea lor de viata. Iar acest lucru se intampla deja la La Mama. Si noi stim ca ne-am facut meseria cum trebuie.
Am niste prejudecati legate de restaurantele La Mama, cu siguranta, probabil formate in urma cu mai multi ani dupa vizita la unul dintre restaurante, cred ca cel din rondul de la Alba Iulia. Inainte sa intru intr-un restaurant La Mama imi spun ca o astfel de mancare nu are cum sa fie foarte buna, e doar cat sa-ti astampere foamea cu un gust si cantitate rezonabile si la preturi accesibile. De aceea am intrat in cele doua restaurante mentionate pe site doar pentru un pranz sau cina expeditive, cu un fel sau doua cel mult. Nu am evaluat niciodata serios restaurantele La Mama, e drept, si daca sunt diferente semnificative intre ce am scris eu si realitate, imi pare sincer rau!
Cat despre ciulama, eu sunt din Galati, si in toata Moldova ciulamaua se face cu smantana grasa (nu cu simulacrul acela de la Danone sau altii), jumatate de kilogram sau chiar mai mult, daca e o tigaie mai mare, la care se adauga cateva linguri de faina, ca sa se lege. “Ciulamaua” cu faina (exclusiv) e o invesntie olteneasca, si nu e de mirare ca asa apare in DEX. Imi si inchipui pe profesorul de la Iorgu Iordan, care lucra la articolul respectiv din DEX, sunandu-l pe un vecin sa-l intrebe cum se face ciulamaua, si acesta dandu-i reteta cu faina, desigur. Daca DEX-ul ar fi fost facut la Iasi, nu la Bucuresti, va asigur ca altceva ar fi fost scris acolo la “ciulama”… 🙂 Deci, ca fost moldovean, nu ma voi putea impaca niciodata cu gustul acesta.
Iar despre evaluarile mai consistente si mai serioase: cand imi propun sa fac asta, iau intotdeauna cele mai bune mancaruri (pentru asta ii intreb pe chelneri, chia daca stiu ca in marea majoritate a cazurilor imi dau raspunsuri idioate) si pe cele mai proaste (pe astea le depistez eu usor in meniu), apoi fac un fel de medie. La Mama nu stiu care sunt cele mai bune mancaruri, insa cred ca le stiu de pe acum pe cele mai proaste. Oricum, mi-am pus pe lista sa revin in curand, impreuna cu cineva, ca sa fie ceva mai obiectiva opinia… GB